By Expresia „dungă roșie în buletin” a rămas adânc întipărită în limbajul colocvial al românilor, fiind folosită adesea pentru a sugera că o persoană suferă de o boală psihică gravă sau că are discernământul afectat. Totuși, în spatele acestei sintagme se ascunde un amestec de realitate istorică și mult mit urban.
Dacă ai căutat informații despre acest marcaj, este important să știi că în prezent acesta nu mai există, fiind considerat o formă gravă de discriminare și o încălcare a drepturilor omului.
Ce a fost, în realitate, „dunga roșie”?
În perioada regimului comunist și în anii de tranziție, actele de identitate (buletinele de tip carnet) puteau conține anumite mențiuni sau semne distinctive pentru persoanele cu afecțiuni psihice severe, care erau puse sub interdicție.
- Rolul marcajului: Acesta servea ca avertisment pentru autorități sau funcționari (notari, bănci) că persoana respectivă nu are capacitate de exercițiu și nu poate semna acte juridice valabile fără un tutore.
- Impactul social: Din păcate, acest semn a dus la o stigmatizare uriașă, termenul devenind o jignire populară.
Mai există „dunga roșie” în 2026?
Răspunsul scurt este NU. Actele de identitate moderne (cartea de identitate sau cartea electronică de identitate) sunt standardizate și nu conțin niciun marcaj vizibil care să indice starea de sănătate a posesorului.
Există trei motive principale pentru care acest sistem a dispărut:
- Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR): Starea de sănătate este o dată sensibilă și nu poate fi afișată public pe un act de identitate.
- Drepturile Omului: CEDO a sancționat formele de marcare care duc la umilirea sau segregarea cetățenilor.
- Reforma Custodiei: În România, legislația privind persoanele cu dizabilități intelectuale s-a schimbat radical (Legea 140/2022), trecându-se de la „punerea sub interdicție” la „asistența la luarea deciziilor”.
Cum sunt protejate tranzacțiile dacă nu mai există marcajul?
Dacă te întrebi cum se mai asigură siguranța juridică (de exemplu, la vânzarea unei case) dacă în buletin nu scrie nimic, răspunsul stă în interogarea bazelor de date:
- Notarii și instituțiile statului verifică dacă o persoană are capacitatea de exercițiu restrânsă prin interogarea Registrelor Naționale Notariale sau a evidenței populației.
- Mențiunea privind punerea sub ocrotire este înscrisă în actul de naștere (la rubrica mențiuni), nu în buletin.
Sintagma „dungă roșie în buletin” este astăzi doar o relicvă a trecutului. În 2026, respectul pentru demnitatea umană și confidențialitatea datelor medicale fac imposibilă existența unui astfel de semn pe documentele oficiale.
Dacă întâlnești acest termen, este important să îl tratezi ca pe un mit urban și să înțelegi că persoanele cu afecțiuni au dreptul la documente de identitate care să nu le expună vulnerabilitățile în fața societății.
